Știri Editoriale Australiene Australian Editorial News

 ”…O plăcută surpriză ne-a oferit zilele acestea scriitoarea australiană Sidney Valentine, dăruindu-ne o nouă carte a domniei sale, ”Taming a Jackoroo”, publicată în Australia, 2017, la Editura ”Hot Tree Publishing”. Cu o copertă excelentă realizată de Claire Smith,
dă cărții un aspect foarte frumos. Însăși titlu amintește despre acei ”cowboys” din folclorul, istoria și viața la fermele de vite(cattle stations), despre care ne-a lăsat atâtea scrieri prolificul scriitor și poet clasic Henry Lawson.
Autoarea Sidney Valentine are dragul a mai mărturisi în același timp că are și a avut întotdeauna afecțiunea ei bună pentru români.
I-am mulțumit!
Deschizând cartea ei, un adânc și emoțional sentiment, părintesc chiar, mi-a creat însăși dedicația scrisă de autoare pentru cartea ei:
”To my dad for your inspiration, your endless support, and your entuhsiasm. I love you so much”.
Nu am lăsat cartea până nu am citit-o în întregime. Cele 260 de pagini scrise și cuprinse în cele 28 de capitole, adună o largă tematică din domeniul ecologiei, a folclorului australian legat de aceasta, astfel cartea pare a fi chiar de ficțiune, dar de realitate. Însăși autoarea recunoaște căci personajele alese sunt imaginare, deci fără referiri directe la personalități
reale, dar valoarea cărții stă in valorile ecologice exprimate, cum ar fi îngrijirea sănătății mediului, a sănătății ființelor umane și animale, a însăși vieții în general pe această frumoasă planeta/stea Pământul. Pare a fi o carte destul de necesară educației, a atenționării factorilor responsabili de îngrijirea mediului nostru planetar și universal în același timp.
Ceea ce aduce un farmec deosebit, de fapt simțit în tot cuprinsul cărții, așa cum am arătat mai sus, este prezența fenomenelor folclorice australiene, specifice epocilor începătoare ale istoriei moderne ale australienilor.
Culorile vremurilor, preocupările și viața crescătorilor de mari turme de vite, relatiile lor, deplasările în aceste zone aride, necontenitele frământări pentru supraviețuire și dezvoltare. Tema principală a cărții este expresivă si prin relațiile dintre proprietarii de ferme și unele companii de foraj, care in descoperirea de gaz, și alte bogății naturale, doreau să cumpere proprietăți ce aparțineau din tată in fiu, fermierilor! Se iscau și certuri deoarece părerile și interesele unor fermieri erau diferite. Companiile insistau, deseori folosind promisiuni, astfel forând fântîni chiar înainte de obținerea complectă a aprobărilor legale. Deseori părăseau
lucrările lor, lăsând gropi primejdioase pentru oameni și animale. Ceea ce dăuna desigur sistemului ecologic, fapt pentru care fermierii cereau investigare din partea serviciilor geologice din zonă. Propietarul fermei de vite, personaj în această carte, spera însă la o viață mai orășenească, chiar voia să vândă terenul fermei la o companie de foraj. Fratele lui se opune, lucrurile se complică astfel curiozitatea cititorului crește odată cu desfășurarea acțiunilor.
Serviciile geologice se implică, trimițând un reprezentant care să învestigheze stările de fapt, dar și cu ideea de a nu se vinde ferma și teritoriul.
Ferma cu zeci de mii de vite era dată moștenire celor trei fii ai săi, de tatăl lor, când acesta deceda. Dar, să nu mă grăbesc eu acum, las cititorului dragul a citi această atractivă carte, care, întradevăr este o fărâmă valoroasă din minunata istorie a australienilor, ajunși azi la o magnifică admirație intre celelalte neamuri ale Terrei.

Cartea poate fi găsită la Biblioteca ”Mihai Eminescu”,
Pentru mai multe înformații la: http://www.hottreepublishing.com,

Ioan Miclău-Gepianul

*

O Scrisoare de zile mari!
1 Iulie,2017.

Iubite Domnule Prof.Dr. ADRIAN BOTEZ

Vestea cea bună: ”Am primit Revista ”Contraatac” Nr.38, iunie 2017.
Vă mulțumesc din suflet și conștiință pentru acest dar, întradevăr valoros
prin tot ceea ce cuprinde tematica articolelor Revistei domniei voastre.
În poziția mea de cititor, constat cum fără să gândești, te vezi întinerind
aflând atâtea, idei, învățături, adevăruri, pentru fiecine în parte de fapt,
fiindcă toți cititorii avem o educație, dar probabil pe filiera luminilor de la
care ne-am format! Mie îmi place mult de exemplu acel conținut esențial prins
în versurile dlui. Ion Pachia Tatomirescu: ”…/și să mai încântecesc o dată:/
microcosmos,macrocosmos/taina lumii este-n Logos”/(poezia: ”Mi-am irosit
vulturii tainei mari…) Deci, sâmbure creștinesc: Logos, Cuvânt, Dumnezeu!
Apoi la pagina 68 a revistei: ”IV-Educația, Creștinismul/Ortodoxia și
Mărturisirea Adevărului”, aduce tocmai ce ziceam mai sus, adică, te afli că
întinerești găsind atâtea idei, învățături, adevăruri, cum este cazul în ”Adevărul
despre Pilat”, despre textul ”I.N.R.I.” scris pe Crucea Mântuitorului. Apoi ar fi
o rătăcire să se creadă că Pilat nu la întâlnit pe Iisus Hristos, când, istoricii antici
lăsau manuscrise ale ale lui Pilat către Tiberius-împăratul roman, descriindu-L
pe Hristos, ca pe o personalitate atât de pură și frumoasă, ”încât a rămas înmărmurit
in fața lui”.(Tacitus – istoric roman de origine dacică).
Alchimia Focului/Soarelui/Aurului, sunt lucrări care au fost probabil(totuși sigur),
ascunse de a fi cunoscute. Dar și azi vedem cu ochii cum acea ”Igne Natura Renovatur
Integra”(Prin Foc, Universul se reînoiește, în integralitatea lui”), e tocmai adevărul despre Divinitatea lui Hristos. Curățenia, puritatea solară realizată prin Focul Soarelui, e o alchimie
Universală, prin care alchimiștii încercau transformarea metalelor în Aur, prin mijlocirea
Focului, cunoscândui-se acestuia puterile lui universale, de reînviere prin puritatea arderii!
Sunt copaci care ard la temperaturile mari ale Soarelui, devin carbonizați, dar din aceștia
renasc pe tot bușteanul ars, noi mlădițe si frunze tinere, verzi, reânviind copacul(exemplu în
Australia). Este un fenomen necesar, altfel s-ar ajunge la îmbătrânirea din interior, moare și
nu se știe dacă va mai reînvia. Iisus Hristos nu a îmbătrânit în interior, avea credința apartanenței, de aceea a ReÎnviat.
Deci, și Moartea își are explicația ei, în tot Universul. Daco-Geții noștri aveau idea acestei
Învieri și vieți după moarte: în Duh, din Duh viață, Re-înviere! Puritatea asta ne-a arătat-o
Hristos-Mesia, Crucificat pentru ca și noi să reînviem odată cu EL. Să ne salveze de la moarte
și să nu murim uscați din interior! Cum nici pădurile nu mor, ȘI PECARE TREBUIE SĂ LE
ÎNGRIJIM, LA FEL ȘI SUFLETELE NOASTRE!

Ioan Miclău-Gepianul

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s