GLORIE VEȘNICĂ EROILOR ROMÂNI DIN LOCALITATEA GEPIU CĂZUȚI ÎN CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

Monografia satului Gepiu -2014

Cuvânt către cititor
”O țară fără statui și fără trecut nu are viitor”
Octavian Paler

Pe oriunde ne-ar purta destinul vieții, niciodată nu vom putea uita
casa și vatra unde ne-am născut și am crescut, pe părinții care ne-au
plămădit ființa, ne-au ocrotit și ne-au călăuzit primii pași din copilărie
și ne-au deschis făgașul viitorului, precum nu vom putea uita nici satul
nostru, cu ulițele, casele, hotarele și locuitorii lui, cu datinile și obiceiurile
din străbuni care se încrustează în conștiințele fiecăruia.
Din dorința de a cinsti memoria înaintașilor noștri, din generație în
generație, atât de dragi nouă, de a readuce numele și faptele lor și cele mai
importante evenimente din viața comunității, m-am decis, ca fiu al satului,
să ilustrez în scris și în imagini pentru cei prezenți și pentru cei ce vor veni
după noi, o monografie reprezentativă a localității Gepiu.
Fiind prima lucrare monografică a satului nostru, am dorit ca ea să fie o
oglindă semnificativă a istoriei, a frumuseților locului și peisajului acestei
așezări, a bogăției sufletești a locuitorilor, cu toate furtunile și încercările prin
care au trecut în vremurile stăpânirilor străine și a celor două războaie mondiale,
a tradițiilor locale din cele mai îndepărtate timpuri și până în prezent. Cu ajutorul
lui Dumnezeu, am reușit să dau curs acestei chemări lăuntrice și prin multe eforturi
am reușit să scot la iveală date, documente, fotografii, relatări și mărturii
consemnate în memoria uimitor de vie a bătrânilor consăteni, dar și a celor mai
tineri, care s-au născut, au crescut și au trăit în această străveche localitate
ortodoxă și românească, cu atestare documentară din anul 1323.
Întâiul gând de a statornicii memoria trecutului satului nostru l-am împlinit
în anul 2003, prin ridicarea troiței din lemn întru cinstirea eroilor români căzuți
în luptele războaielor mondiale și la Revoluția din decembrie 1989. Mergând mai
departe pe treptele acestei dorințe, știind că in anul 2014 se împlinește un secol de la
declanșarea primei conflagrații mondiale, am purces la ridicarea unui Monument mai
durabil cu cruce din piatră nobilă, pe marmura căruia s-au gravat numele acestor eroi,
pentru a se înveșnicii jertfele lor în recunoștința tuturor urmașilor.
Încununarea efigiei istorice și comemorative pe care o poartă Monumentul
Satului Gepiu a adus-o Întâistătătorul Eparhiei noastre, Preasfințitul Părinte Dr.Sofronie
Drincec, Episcopul Oradiei, prin sfânta slujbă arhierească de binecuvântare și sfințire ce
s-a săvârșit aici duminică, 18 mai 2014, ora 16, în mijlocul soborului de preoți și diaconi
și cu participarea unor înalte oficialități județene și locale. Prefectul județului Bihor
Dl. Claudiu Pop, Președintele Consiliului Județean Bihor Dl. Cornel Popa, Primarul
Municipiului Oradea Dl.Ilie Bolojan, Viceprimarul Oradiei Dl.Ovidiu Mureșan, Șeful
Inspectoratului de Poliție Bihor Chestor Liviu Popa, Comandantul Garnizoanei Oradea
Colonel Grigore Moraru, însoțit de drapelul unității, garda de onoare, fanfara garnizoanei, ofițeri superiori și subofițeri, corul Asociației Culturale ”General Traian Moșoiu”, condus de prof.Ioan Ștefan Fluieraș, Primarul comunei Gepiu Dl. Ioan Purge, protopopi, primari, preoți și dascăli din satele învecinate, înconjurați de un foarte mare număr de participanți din întreaga comună Gepiu și din comunele dimprejur.
Cititorul care se va îndeletnici cu răsfoirea acestor file din monografia de față se va
face contemporan cu toți înaintașii acestei localități care s-au născut și unii s-au și jertfit
pentru credința strămoșească, pentru demnitatea și libertatea acestui sat românesc de la
granița de vest a României.
Tururor celor care m-au sprijinit, în special Domnului Ioan Purge, primarul comunei
Gepiu, împreună cu toți colaboratorii Domniei Sale, Părintelui paroh Ioan Spătaru, care
mi-a pus la dispoziție toată arhiva parohiei. Părintelui pensionar Teodor Gorea, acum în
vârstă de 94 ani, fost vrednic preot al acestei parohii, care ne-a lăsat o valoroasă cronică
a satului, Doamnei Cristea Voichița,directoarea scolii gimnaziale din localitate, precum și
a multor altora prin bunăvoința cărora am adunat materialul necesar acestei monografii, le aduc sincere și calde mulțumiri, însoțite de diplome de excelență, diplome de onoare și de recunoștință pentru familiile eroilor din localitatea Gepiu și pentru personalitățile și oficialitățile prezente.
Mulțumim Preabunului Dumnezeu că mi-a hărăzit putere și ajutor de sus pentru a
realiza această primă Monografie a Satului ce m-a odrăslit, îngăduiți-mi, prea iubiți
cititori, să o dedic cu toată dragostea și prețuirea mea tuturor fiilor acestei frumoase
localități din Țara Bihorului, familiei mele, precum și tuturor urmașilor noștri din Gepiu,
cu doriri de viață binecuvântată, sănătate și bogate împliniri, însoțite cu rugăciune pentru toți străbunii gepieni adormiți întru Domnul, ca pomenirea lor să rămână din neam în neam.

Preot GHEORGHE NEMEȘ
De praznicul Sfântului Mare Mucenic-Gheorghe, 23 aprilie 2014
(Din Monografia Localității Gepiu, pag.9, cartea a fost publicată la Editura ”Aureo”- Oradea, 2014)

Monumentul Eroilor din GEPIU

EROILOR DIN GEPIU

Sfinți Eroi,
Au răsărit flori
Din osemintele Voastre,
Țărâna vetrei noastre
Sunt trupurile Voastre!
Sfinți Eroi,
De pe mormintele Voastre,
Se ridică lumină,
Voi sunte-ți fiii noștri,
Dascăli și profeți,
Militari și poeți,
Prin strălucirile Voastre,
Ne dezvăluiți
Arderile vremilor în veșnicul lor mers!
Goarna Îngerului pentru voi
Sfinți Eroi,
Era Iubirea, Cuvântul, Dumnezeu!
Și Neamul,
Și Vatra,
Și Limba,
Și Biserica lui Hristos Cel Crucificat!
La Sânul Lui vă odihniți
Acum! Și-n inimile noastre,
Și-n veșnicia anilor ce vin!
*
MI-E DOR…

Mi-e dor de sat,
Mi-e dor de strada mea cu praf,
Ascunsă de salcâmi în floare;
Poteca cea din lemn de brad,
Se-covoia ușor,
Călcând-o sub picioare!

Mi-e dor de sat,
De oameni simpli, neschimbători,
Din vorba lor cea blândă la rostire,
Înfășurată într-un sincer zâmbet,
Eu regăseam cu drag,
Acea aleasă, prea sinceră simțire!

Mi-e dor să văd,
Țărani mergând la coasă,
Țărănci cu fusta prinsă-n brâu,
Grăbind cu lucru-n casă,
Și-apoi, cu-același sârg,
S-alerge a da sprijin la secerat de grâu!

Mi-e dor să văd,
Duminici după rugăciuni,
Jucând și fratele și sora,
Toți tineri cu obraji arzând,
Iubirei veșnice jurând!
*

VÂRFUL CU DOR

”Bună ziua munților,
Cu cărări din stânci și flori,
Porți deschideți zorilor,
Căci așteaptă un neam mare,
Să se-nalțe către soare!

”Bună ziua crăișor,
Iancule, fecior din munți,
Tu ești acel vârf cu dor,
Ce din fluier chemi în noi,
Duhul bravilor eroi!

”Viitorul deșteptării,
E-al iubirii sfântă rază,
Cu-a lor vârfuri până-n ceruri,
Munții noștri aur poartă,
Iancule, ne-adu aminte,
C-am cerșit din poartă-n poartă!

Și nu vrem să cerșim iar,
Ci pe-a noastră sfântă vatră,
Pe al Patriei altar,
Să zidim o viață bună,
Toți, din suflet și din har!

”Nădejdea: România are Viitor pentru că îl are
Pe Dumnezeu Conducător”.

Ioan Miclău-Gepianul
Cetățean de Onoare al Comunei Gepiu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s