CODRULE, CODRUȚULE…!

photo-1430959972786-b28585aaf657

Codrule, Codruțule…! Ce mai faci drăguțule?
Te-ai născut din adâncimi de vreme pe aceste locuri, ca să ții
de urât și să fii de reazăm și de ajutor acestui neam.
Și-a legat viața și sufletul de tine, și te-a numit întotdeauna, fără
a exagera, frate. Din lemnele tale le-a făcut pe toate: casa, grajdul,
pătulul, magazia, cotețele, gardul, patul, masa, scaunele, leagănul
copilului și postava de pâine, sculele de tot felul, obiectele de
bucătărie, prispa și stâlpii sculptați, plugul, carul și căruța.
Din lemnele tale a făcut biserica din sat, troița de la hotare și de la
răscrucile drumurilor, cosciugul în care fiecare să aștepte Învierea,
au făcut crucea mărturisitoare de pe mormânt. Din ramurile tale au
făcut armele cu care și-au apărat viața, familia, pământul și țara, au
construit instrumente de cântat, precum fluierul, vioara, cavalul,
buciumul, tulnicul și multe altele, cu care și-au mângâiat sufletul,
și-au plâns durerile multe, ori și-au strigat bucuriile puține.
O adevărată civilizație a lemnului s-a dezvoltat pe aceste locuri,
datorită îngemănării tale cu neamul românesc.
Din frunzișurile și hățișurile tale, Codrule frate, strămoșii mei și-au
cules hrana, fie că a fost vorba de tot felul de fructe, de tot felul de
sălbăticiuni hăituite și vânate, ca să-și astâmpere foamea.
La poalele și luminișurile tale și-au crescut turmele de vite, oi, capre,
vaci, cai. Din izvoarele tale curate și reci și-au astâmpărat setea, ei și
dobitoacele lor. La umbra ta, străbunii mei s-au odihnit, și-au plâns
necazurile și nevoile, au vorbit cu Dumnezeu în șoapta rugăciunii. La
umbra ta s-au zămislit nestematele cântecului românesc, doinele,
baladele, cântecele de dragoste, de dor, de revoltă și de ducă. Cu tine, nu
au fost niciodată singuri. Au vorbit cu tine prin glas și prin semne.
Când ți-au tăiat câte un lemn ca să-și încălzească bordeiul sau căsuța,
să-și construiască ceva, mai întâi s-au închinat, au cerut iertare Creatorului
și copacului, l-au sărutat ca-ntr-un ritual sacru și apoi au împlântat securea
în trupul lui.
Ne-ai fost, Codrule frate, fârtat la vremuri de primejdii și de cumpănă.
În văgăunile tale, s-au ascuns strămoșii mei, când hoardele barbare le-au
măturat pământul, le-au ars holdele, satele și le-au distrus cetățile. Acolo au
regăsit ei puterea de ași lua revanșa, de ai face pe vrăjmași una cu pământul.
Multe sunt baladele, în care copacii tăi s-au prefăcut în ostași viteji și au
completat rândurile armatelor voievozilor români. Alături de ei erau cetele
de îngeri coborâte din cer anume ca să dea o mână de ajutor armiei române.
Ai fost cetate de neînvins, Codrule frate, și cu tine am reușit să supraviețuim
prin veacuri.
La sânul tău s-au adunat vitejii neamului, haiducii, și au jurat să facă dreptatea
celui năpăstuit de mai marii și de bogații zilei.
În frunzișurile tale și-au găsit adăpostul mii și mii de cântăreți ai vazduhului,
veniți din toate părțile pământului, îndrăgostiți de tine și de plaiurile noastre și
și-au cântat cântecele lor. În coroanele tale și-a făcut soarele cuibar, aerul s-a
strecurat și curcubeul s-a adăpat.
A trecut, frățioare, prin vremuri grele,- și pentru tine și pentru noi -, ca neam.
Acum se pare că au venit vremuri de încercare mai grele ca niciodată. Pe tine te
mănâncă zi de zi, pas cu pas, lăcomia străinilor și nepăsarea românilor. Mii de
hectare din trupul tău cad neputincioase sub dinții nesătui ai drujbelor, circularelor,
fabricilor, combinatelor. Cară vapoarele, trenurile, camioanele de mare tonaj,
avioanele chiar, bușteni, cherestea, lemn fasonat și brut. Parcă au pornit un adevărat
război împotriva ta. Alții știu să-și apere codrii lor și nu taie din ei nici măcar o
rămurea. Noi facem, totul una cu pământul.
Ne îngrozim când vedem cum o iau pantele la vale, acoperind casele, satele, drumurile
și speranțele. Ne îngrozim, când vedem apele ieșind din vadurile lor și luând-o razna
peste câmpuri, peste holde, peste așezări. Ne îngrozim, când secetele ne pustiesc
plaiurile și câmpiile, fiindcă tu nu mai ești ca să pui ordine în văzduh și pe pământ.
Ești muribund frate! Aștepți să-ți întindă o mână de ajutor, să te apere fratele tău,
românul, dar nici el nu mai este cel pe care-l știai tu altădată. Tinerii i-au plecat peste
mări și țări să-și câștige pâinea; bătrânii sunt prea neputincioși ca să se ajute pe ei înșiși.
Neamul ni se împuținează precum copacii tăi, cu fiecare zi ce trece. O haită de hămesiți
fără scrupule, fără frică de Dumnezeu și de oameni, taie trupul tău ceas de ceas și nimeni
nu-i oprește cât mai este vreme. Nimeni nu mai plantează, nimeni nu mai păzește, nimeni
nu mai tratează, dar toți se înghesuie să defrișeze.
Cu ani în urmă, cineva, cu glas profetic spunea: ”În viitor, nații bogate nu vor fi cele
care vor deține aur, ci acelea care vor avea păduri!”
Codrule, Codruțule…! Cum mai rabzi drăguțule?

Din ”Scrisoare Pastorală! Nr.336 – 2016
Autor: Preot Prof.Dr. Alexandru Stănciulescu Bârda

***

AM GĂSIT O FLOARE RARĂ!
(Dedicație copilăriei mele)

Am găsit o floare rară
Și am pus-o la fereastră,
Fie iarnă, fie vară,
Nu-i chip să se ofilească.

Am găsit-o sus pe munte,
Și-am adus-o prin câmpie,
Unde peste râu, o punte,
Las miorile să vie.

Și-am luat floarea cum mine –
Tot la farmece mă-mbie,
Dintr-o Țară mult prea dragă,
Ce mie dragă mie!
*

ZORI DE ZI

Dintr-un vârf de munte pe-altul, dimineața-și leagă zorii,
Iar pe-un plai, gură de rai, sună clopotul Miorii,
Și-l aud de-aici, din lume, pun urechea la pământ,
Aud buciumul lui Horea, a lui Iancu aprig cânt!

Aud clipotul ce-l face unda de izvor când pică,
Dup-o stâncă mai înaltă, dedesubt pe-alta mai mică,
Se încheagă-n melodie care eu o pun pe vers!

Iar pe-a viselor cărare eu prind aripi vulturești,
Străbătând cu gândul vesel locurile strămoșești!
Aud Neamul cum suspină cugetând spre împlinire,
Cu puternica voință din al inimii simțire!

Ioan Miclău-Gepianul

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s