Farmacia Din Grădina

Ceapa și Pătrunjelul

1268980

Se povestește până în ziua de azi, cum odată, pe vremuri, trăind
în aceeași grădină și în bună vecinătate, Ceapa începu a se lăuda
la Pătrunjel despre familia sa aleasă, ”alium cepa”, care la rândul ei aparține
celei”Liliceae”. Apoi despre rubedeniile ei, prazul, usturoiul, shalotul, laleaua
cea frumoasă, s.a.m.d.
Cum Pătrunjelul asculta liniștit doar ușor clătinându-și frunzele sale ornate,
Ceapa continua povestirea ei cu multă mândrie:
”Eu sunt cea mai veche plantă, zarzavatul cel mai căutat și folosit în bucătării.
Până si filosofii lumii m-au cercetat, egiptenii antici mă asemănau cu însăși
Universul! Ei, ce zici Pătrunjelule? O ceapă așa cum mă vezi, sunt simbol al
marelui univers! Apoi de când sunt indienii indieni și chinezii chinezi, eu sunt
onorată și la bucătăriile lor!”
”Bine, bine, Ceapă, numai faptul că stai lângă mine în această grădină frumoasă,
e un semn bun pentru tine, de recunoașterea ce o ai la Grădinarul nostru; dar se pare
că tu nu mă cunoști prea bine pe mine, îi răspunse Pătrunjelul. Apoi uiți că uneori ești
atât de obraznică, încât faci oamenii să lăcrimeze numai de se ating de tine!
”Ascultă, tu, Pătrunjelule, sunt curioasă să te cunosc, dar să știi că eu sunt și
farmacistă, iar când îi fac pe oameni să lăcrimeze, de fapt le spăl ochii de praf și uscăciuni!
Așa să știi!
”Dacă tu ești o farmacistă, îi răspunse Pătrunjelul, să știi că eu sunt un doctor! Numele
meu latin este ”Petroselinum crispum”, am și eu rudenii nobile, numai să-ți amintesc
câteva mai de seamă cum sunt: mărarul, țelina, leușteanul, morcovul, sfecla roșie, cu toții
farmaciști licențiați! De mai multe mii de ani eu trăiesc peste tot în lume, cresc și în piatră!
Așa să știi! Ca doctor eu sunt leac de vindecare până și la mușcăturile otrăvicioase ale
scorpionilor! Sunt și sirop dulce ce întărește creierul oamenilor, frunzele mele curăță rinichii
și întăresc inimile ființelor!
Mă folosesc până în ziua de azi toate popoarele mediteraniene, dar mă au foarte bine
bucătăriile engleze, cărora m-au dăruit romanii cei antici, ce să mai zic de bucătăriile francezilor, chinezilor, grecilor! Apoi în Țara acestui grădinar care ne udă acum rădăcinile și ne așează în această povestire, am existat dintotdeauna, după câte îmi aduc aminte!”
”Hai, mai taci din gură, se încruntă ceapa, căci uite, iar vine să ne ude cu apă, ca să creștem bine și gustoase!”

Stupina de albine!

1328346

Din vechimi temută-n lume,
Cu-al ei armii ce înțeapă,
O regină pură, fermă,
În grădina mea-și impune
Farmacia ei modernă!

La intrare stau soldații,
De păzesc secretul mare,
Albinele strâng nectarul
De nu știu câte milenii!

Înăuntru-s farmaciste,
Chimiști mari, ce extrag miere
Din nectar de flori alese,
Arhitecți ce zidesc faguri,
După reguli ne-nțelese!

Doicile pregătesc hrana
Generației de tineri,
De studenți ce vin să ducă,
Mai departe pe-a lor umeri,
A stupinei sacră muncă!

Dar Regina cea divină,
Ce e mama tuturora,
Le-a dat ordin să prepare,
O substanță ce aduce,
De la orice boli, salvare!

Deodată-n muncă mare,
Studioasă și savantă,
Au creat acel ”Propolis”
Ce alungă orice viruși,
Cum Regina lor le-a zis!

Astfel eu mă simt datornic,
Cu ales respect să caut,
Farmaciei din grădină
Ajutor să-i dau, cu multe,
Flori plantate la Stupină!”

Ioan Miclău Gepianul

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s