Zamfir Grăitorul

142H

”…Zamfir Grăitorul era un adevărat artist popular al comunei Gepiu.
Era de neîntrecut organizator de nunți, cunoscător al obiceiurilor
românilor la căsătorii, iscusit la limbă, știa din memorie întreg recitalul
ce se pronunța atât la casa mirelui cât si apoi la plecarea la casa miresei,
spre a căuta ”floarea aleasă” pe care o căuta ” prințul-mire! ”
Grăitorul cu o sticlă de țuică în mână, legată cu tricolor românesc începea
prin a zice:
”Iubiții noștri adunați,
Faceți bine și ascultați
Și fiți cu luare aminte
La vreo două trei cuvinte,
Care în cărți nu sunt scrise
Și trebuiesc astăzi zise(…) s.a.m.d.(din Monografia Localității Gepiu-2014)
De aceea mai la toate nunțile Zamfir era angajat
de grăitor, de aici și titlul acestei povestiri și amintiri ”Zamfir – Grăitorul” ,
pe care doresc să o redau spre a rămâne în amintirea localnicilor.
Încă din frageda mea copilărie l-am cunoscut, dar probabil că vreo
două sau trei întâmplări mi-au rămas întipărite în memorie pentru
totdeauna!
”Era o zi de vară caldă, o adevarată caniculă, iar eu si prietenul meu
Aurelu Mâscranului, ședeam pe lavița din fața casei lor privind zările aprinse!
Nu se mai mișca o frunză pe pomi, peste grădinile vecinilor aierul vălurea în
fața ochilor noștri precum niste valuri de mare, ce îsi trimiteau înspre noi o căldură dogorîtoare, fierbinte. Trebuia sa facem ceva, să ne salvăm!
Eu îi propun prietenului meu să mergem în ”Codruț”, acel loc verde și frumos de lânga moara satului, margine la valea Gepiului ce îsi poartă și azi firicelul de apă pe sub Podul Morii, iar pe malul ridicat străjuiește istoricul ”Monument al Eroilor din Gepiu”. Pe acel codruț se afla pe acele vremuri o fântâna cu cumpănă a cărei apă limpede asigura localnicii din jur, dar si adăpatul vitelor sătenilor; deci mai era lângă fântână asezat si un jgheab mare(valău) pentru adăpatul vitelor, întotdeauna plin cu apă! Oare unde putea fi mai bine și răcoritor pentru noi decât in valăul acesta cu apă rece și curată! Ne luarăm la drum. Iubeam acest ”codruț” verde fiindcă se mărginea cu casa bunicului meu, Delica Petrichi, tatăl mamei mele, de fapt eu acolo m-am și născut!
Ne mutaserăm după ani la casa veche a tatălui meu, pe ullița din Satu Nou,
cum se numea atunci acea parte a satului; de această uliță se leagă dragul
amintirilor mele pentru toată viața! Pe această uliță locuia și șugubățul Mitru
lui Țoloi, care inveselise satul pe vremea venirii TOZ-urilor, despre care am mai scris în urmă cu câțiva ani.În susul străzii, vizavi cu ”Fântâna cu roată” locuia familia Câmpeanu(a Zăbavii), in această familie s-a născut eroul sergent-major Câmpeanu Teodor, nascut la 18 aprilie 1922, decedat la datorie, 13 februarie 1945, la cota 1240, Mții Tatra Mică. (Bărbați ai datoriei” – Mic Dictionar, Editura Militară, București, 1985, pag.61). In această carte nu are fotografia dar cu siguranță va fi in ”Monografia localității Gepiu-2014” între eroii ce nu pot fi identificați de rudeniile mai tinere de azi, iar bătrânii sunt la Ceruri! Dar cum scrie autorul ”Monografiei comunei Gepiu- 2014” Pr. Gheorghe Nemeș în rugăciunea sa:
”… Cu smerenie il rugăm pe Dumnezeu, Care le știe numele și vârsta fiecăruia, să-i înscrie în Cartea Viețtii celei veșnice, răsplătindu-le din al Său dar și cu a Sa iubire de oameni!”
Din aceasta familie Câmpeanu (a Zăbavii), și-a ales Zamfir Grăitorul nevasta, care i-a dăruit pe fiul lor Firuț, și care era un prototip fidel tatălui său”.
Asadar, iată-ne ajunși la valăul cu apă de la fântâna din ”codruț”.
În câteva clipite ne văzurăm scufundați in apa răcoritoare bălăcindu-ne ca doi
broscoi. Dar bucuria nu ținu mult, căci așa parcă din senin, auzirăm vocea lui
Zamfir Grăitorul, care desigur venind tiptil, zise: ”Să nu fugiți, că vă prind și dacă fug după voi până în Bicaci! Vă luați cioarecii în mână și mă urmați pe mine! Nu este voie să murdăriți apa pe care o bea vitele satului, trebuie să vă
duc la Primărie! Incepurăm noi, eu și Aurel a ne ruga să nu ne ducă acolo! Dar parcă mai aveau vr-o valoare plângerile noastre?
Și, mai zise Zamfir Grăitorul: ” Nu vă luați nici cioarecii pe voi, ci așa dezbrăcați
mergeți înaintea mea!” Acum începea să ne îngrozească situația, cum să mergem noi in pieile goale, pe ulitele satului pâna la Primărie? Pâna la urmă a fost el de acord să ne îmbrăcăm, dar tot ne-a dus să dăm socoteala pentru fapta săvârșită!
Ajunși acolo, imediat ieșiră angajații din birourile lor, cu niște mutre foarte
serioase, deși observarăm noi cum abia se abțineau să nu râdă!
După ce ne prezentă păcatele, tot el, Zamfir Grăitorul propune să ne închidă
în pivnița Primăriei, propunere ce a fost imediat acceptată de oficiali.
Cu mult alai am fost întemnițați, iar Zamfir ne-a spus că nici apă nici mâncare
nu o să primim o săptămână! Dar, după vreo douăzeci de minute se reîntoarce și ne întrebă dacă ne vom mai scălda în valăul de adăpare a vitelor? ”Nuu, niciodată” răspunserăm noi foarte hotărâți și bucuroși.
Aurelu purta frica tatălui său Petrea Mâscranului care era destul de sever, mai
auzirăm noi că acesta chiar mulțumi lui Zamfir Grăitorul pentru fapta sa, așa că nici noi nu ne-am mai dus acolo, ci numai ne scăldam in valea Gepiului. Pe acea vreme valea era mai adâncă, apa mai multă, aici veneau femeile cu cânepa la topit, și să auzi apoi melițele cum răsunau peste tot satul! Ei, alte vremuri!
Iată că într-o zi de iarnă frumoasă, cu multă zăpadă, zi de duminică, Zamfir
Grăitorul se afla în vizită la socrul său Todere Zăbavii din Satul Nou.
După această vizită, a fost o mare veselie pe la toți vecinii de pe ulița noastră!
Cică ginerele l-a întrebat pe socrul său, cum îi mai merge, întrebare întotdeauna de respect, iar socrul i-a răspuns: ”Dragul mneu, nu e rău, mai ales
că tocmai acuma mi se coc roșiile în grădină! Ginerele a rămas înmărmurit, plin de mirare căci nu-i venea să creadă, îl rugă să i le arate.
Intradevăr, ieșind în curte priviră înspre grădina acoperită de zăpadă, iar
pe o ridicătură de pământ se vedea o plantă rămuroasă cu câteva roșii pe fiecare
ramură! Lui Zamfir Grăitorul nu-i venea să-si creadă ochilor, dar intui el repede
că trebuie să fie asta iar o poznă, cum au mai fost și altele! Așa că acum schimbă rolul, mărindu-si el înuși curiozitatea, se lărgi veselia de răsuna curtea
de râsetele lor! Todere Zăbavii era un om de viață, glumeț, desi avusese un mare
necaz de pe vremea când era copil mic; jucându-se el prin ocol, unde un purcel ce se afla prin jur, i-a mușcat degetele de la mâini. Totuși a crescut om harnic și bun gospodar, cu o familie frumoasă! Asadar știind el de această vizită, rupse dinainte o crenguță de mărăcini, scufundă câțiva cartofi în vopsea roșie, pe care îi legă de mărăcine, și pe care îl înfipse apoi în pământul înzăpezit.
Timpul trece ca dorul, așa iată-ne la o vreme când eu și nevastă-mea am fost invitați nași la doi tineri din Oradea care se căsătoreau, Petre si Zorița , iar așa s-a întâmplat, ca tot Zamfir din Gepiu a fost angajat de ”grăitor” , asta pentru că părinții mirelui erau din Gepiu și îl știau de bun
organizator la nunți. Părinții mirelui erau Petrea Delichi, cel care o viață întreagă a fost șofer la mașina ”Salvarea” a spitalului din Oradea, și Aurica Honiului, rudeniile mele!
Deci mă cunoșteam bine cu ”Grăitorul”. Îl văd că se oprește la nuntașii de la
o masă, zicând: ”Nuțule, vezi să ai control la pahar”.Nuțu era un unchi de-al meu. ”Da, Zmamfire, în fiecare moment il am sub control”, răspunse acesta, fapt ce făcu să izbucnească în râs pe toți cei ce îi auziră vorba!
La un moment dat îmi zice mie: ”Ionică, tu ești naș,
tu nu ai voie să cari farfurii, ori să servești lumea, ci ei toți să te cinstească pe tine, că tu ești nașul mare! Așa că m-am supus regulei!
Doar ”la sat s-a născut veșnicia” zicea și Lucian Blaga.
Așadar, tot în veșnicia satului îl vom găsi și pe Zamfir Grăitorul din Gepiu.
01.11.2014
Ioan Miclău-Gepianul

 

Image: Courtesy of Gratisopgraphy

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s