Cuvânt de la scriitorul și bibliotecarul Ioan Miclău-Gepianul

DSC02942

Prin sinceritatea propriei mele conștiințe, întotdeauna percepeam Românul a fi o personalitate aleasă, de un caracter înclinat spre bună înțelegere, spre hărnicie, spre simplitate, fiind iubitor de societatea omenească. În emigrație, la fel nu se dezminte, fiind iubitor de societatea omenească în care există, indiferent de prezența în jurul său a altor suflete de altă origine națională!
Eu insumi regasindu-mă în această genă a Neamului meu românesc, mai pot spune că Românul nu iubește simțul discriminării rasiale ori religioase. El se simte stăpân pe identitatea sa, pe Limba și Tradiția s-a culturală.
Așadar, românul rămâne tot român indiferent unde se află sau în ce loc s-a hotărît să trăiască. Motivele emigrării nu fac momentan topicul acestor rânduri, dar vreau să evidențiez un adevăr istoric, și anume că, oriunde ar emigra, acesta își ia cu el dorul, durerea, cântecul, credința și limba. Are un înalt simț de respect pentru locurile lui natale, precum si iubirea pentru istoria românească, a respectului pentru personalitățile de seama ale istoriei Neamului! Inclusiv ale istoriei străvechi-preistorice, căci frumoasă și din adâncimea timpilor originează această ”Creangă de aur” a românismului dacic! Vorba lui Sadoveanu!
Și încă ceva, amintindu-l pe veșnicul nostru arhetip și totuși veșnic tânarul Mihai Eminescu, pentru noi exponent de neegalat, ghid ideal pentru o armonioasă expresie a Limbii Romanești, ne asigură nouă continuitatea și neuitarea acesteea! Avem o Limbă ”ca un fagure de miere” ne spunea Eminescu, o adevărată ”comoară pe câmpie revărsată” aprecia Al.Mateevici! Până și cercetători și lingviști al altor neamuri, prețuiesc și recunosc valoarea dar și vechimea acestei Limbii Românești!
Asadar, eu, ajuns a-mi continua viața ca emigrant, nu pteam ieși din matricea neamului românesc, nu puteam, cred, ieși din darul hăruit mie din naștere, de Unul și Sfântul Dumnezeu, acela al iubirii Artelor! Iubeam cartea, munceam din greu pentru a-mi susține o famile de cinci guri de hrănit, dar, în recompensă tot familia mi-a fost aceea care m-a sprijinit a-mi împlinii ceea ce iubeam! Citeam mult, adunam cărți, dicționare, ziare, enciclopedii, publicații de tot felul, ca apoi, la un moment dat, să mă aflu cu un suficient stoc de carte, o adevărată bibliotecă privată a familiei! Am numit-o din drag ”biblioteca Mihai Eminescu”, și am anunțat-o tuturor românilor doritori de o carte românească, fapt care mi-a facut o bună prezentare comunitații romănești din zona, și treptat in orașele mai mari ale Australiei, precum, Wollongong, Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, s.a.m.d. Aceasta se petrecea in anii 1996. Intrarea mea in poezie a marcat un moment de realizare, de mari speranțe și vise de viitor. De politică mă țineam binișor deoparte, citisem suficient ca autodidact despre gloriile astea trecătoare, deci nu mi-au fost niciodată căi de afirmare. Politica este o profesie a omului politic, iar eu mă vroiam poet și scriitor de literatură beletristică! Cu o crescândă evoluție a educației și moralei vieții, convins că scriu și pentru copii mei in același timp!
Deci în anul următor, 1997, am deschis și revista de artă și cultură, intitulată Revista de Artă și Cultură”Iosif Vulcan”, pe care am editat-o timp de 10 ani, deci până la anii 2007. Devenisem cunoscut in lumea scriitoricească, deja reușisem să am și câteva cărți de poezie publicate, cărți cu scrieri în proză, teatru, participam la publicații din Țară si la cele australiene! Înțelegeam tot mai profund rolul artelor, serviciile acestora aduse umanitătii! Educației generațiilor în timp și spațiu, precum și axiologiile ce se nasc in mersul universal în general. Înțelegeam continuitatea tradițiilor specifice unui neam dar și unitatea in această diversitate în care supraviețuim, și care unitate poate fi extrem de benefică in contextul prezentului și viitorului. De aci ideea de a lăsa generatiei tinere viitoare, un oarecare volum de referinte sănătoase pentru continuarea și orientarea activităților lor. De exemplu momentan la Biblioteca ”Mihai Eminescu”-Cringila N.S.W, (suburbie a orasului Wollongong), avem o frumoasă arhivă cu ziare și reviste românești de pe câteva continente pe care trăiesc românii noștrii emigranți. Corespondențe ale noastre cu lumea scriitoricească românească internatională, deci apreciabile materiale de referință, ce pot fi, cum zic, utile noilor asociații culturale, societăți culturale, noi înființate. Este important de știut cât folos aduce existența unui fond de activități acumulate de-alungul anilor, pentru a observa tendințele, succesele precum și insuccesele înaintașilor. Dorințele acestora, luptele binelui pentru câștigul frumosului vieții în societățile românești, uneori mici, dar răspândite prin datul sorții, pe întregul mapamond. Ce frumos vorbește cineastul din Melbourne, bunul prieten Ben Todica atunci când își revede calea vieții sale, când de peste trei decenii poartă stindarul Limbii Române si a traditiei creștine românești aici la sudul Terrei. O adevărată piatră de hotar, care orientează calea generațiilor de români de acasă și pretutindeni! Prietenia lui m-a onorat!
Azi, eu, la o vârstă septuagenară, muncesc și scriu, creez versuri, altfel nu pot înțelege sensul vieții! Dar si viitorul acestei biblioteci private de familie mă intereseaza! Trebuie să o las continuitate societății românești, spre a servi în continuare Românilor. Anul 2015 doresc să fie un an de continuitate si de gratuită servire pentru cititorii români-australieni, așa cum am făcut-o de la bun început! Rămânând ca Bunul Dumnezeu să hotărască și zilele vieții mele, iar această bibliotecă are și va avea un viitor folositor generațiilor tinere care perpetuu preiau stafeta culturii noastre! Doresc viitor de pace și bună cinstire Neamului Românesc, tuturor comunităților românești de pretutindeni!

IOAN MICLĂU-GEPIANUL,
AUSTRALIA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s