POEME DE PRINS ÎN NĂFRAMĂ

Poeme de prins in naframa -Ioan Tepelea - 2014

O nouă și fierbinte carte de versuri a poetului orădean Ioan Țepelea, a apărut postmortem la Editura Aureo, Oradea, 2014. Cartea are un emotionant ” Cuvant din partea editurii” semnat de dl.Stefan Avram, iar la partea finală a cartii un impresionant ”Mini-dosar de receptare critica”, cumulând impresiile și aprecierile unor oameni de seamă ai artei și
literaturii românesti, precum, Stefan Borbely, Gheorghe Grigurcu, Geo Vasile, George Mirea, Alexandru Pintescu, Ion Popescu-Brădiceni.
În Memoriam pentru cel ce a fost Prof.univ.dr. Ioan Țepelea, și pe care l-am cunoscut prin anii 2001, la acel Salon International al Publicațiilor Literare , organizat la Oradea de ASLA( Academia de Științe, Literatură și Arte) al carei fondator si director era chiar poetul si distinsul Profesor Ioan Țepela, am pritocit azi câteva versuri sub titlul ”Trecură anii”. Așa dar, o mica dar sufletească dedicație omului de cultura și militarului patriot bihorean!
Se cuvine mai inainte de toate să prezentăm din aceasta carte ”Poeme de prins în năframă”, poezia ”Poemul”, care se închee cu versul emotionant, -Poetul înseamnă tăcut o zidire de viu-!
Ioan Miclau-Gepianul
Cetățean de Onoare al comunei Gepiu-Bihor

POEMUL
Poemul a izbucnit din ocean și
pământ având trupul de vis. Inima lui
este gândul despletit doar de vânt
roua puterii de-a fi mistuit de credință
sub bolta neastâmpărului rătăcitor și ursuz
la râvniri de curgeri limpezitoare,

Risipă printre zidiri și întocmiri
tălmăcite pe rugul arzând întru-autorostirea
primordială și necurmata trezire/semnul ascuns
sub care există poemul și-n care limita liniștii
se zidește mereu,
Poetul înseamnă tăcut o zidire de viu

( Ioan Țepelea – Poeme de prins în năframă,
Editura Aureo, Oradea, 2014, pag.60)

TRECURĂ ANII
( În memoriam pentru Prof.univ.dr. IOAN ȚEPELEA)
Trecură anii cu vremile visării,
Luminile țes molcom perdele de amurg,
Cum valurile mării se zbat mereu și curg,
Cum drumurile toate in oase ne străpung,
Cum raze unduiesc pe zidurile zării,
La fel se trec si anii, prezentul il adun!
Eu cuget la viață, ce-i rău si ce e bun!
Azi sufletul mi-e ochiul ce veșnic nu înșeală,
Cu el pricep o lume ce-n jurul meu exală,
Spre vise-ale măriri, la glorie, la fală!
Un sfat bogat nu pot nicicum să dau,
Și nici încerc, că-s plini de sfaturi toți,
Ei au nu câte doi, ci câte patru ochi!
Oglinda oglindește doar sufletele mari,
Pe slăbănogii străzii de Iisus făcu-ți tari!
Fântânile cu lespezi, izvoare nesecate
Ca undele luminii,
De Carlova ne spune, de-ai noștrii militari!
Pe-aceștia să-i cinstim!
Ca flori să-i primenim!

Ioan Miclău –Gepianul
Cetățean de Onoare al comunei Gepiu-Bihor

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s