Revista PAGINI ROMANESTI in Noua Zeelanda

Revista PAGINI ROMANESTI in Noua Zeelanda,Nr.104.
2014

Dragi cititori,

A aparut numarul 104 al revistei noastre. Din sumarul sau spicuim cateva dintre cele mai importante articole:

Editorial: ‘Une Ratatouille Romain’ de Cristi Dumitrache

“Cu un text lung si plictisitor, ‘Femeia fara importanta‘ a mesterului Wilde ar fi putut sa nasca doar cateva priviri binevoitoare si zambete ironice, condescendente. Ce-au zamislit romanii nostri a fost, din fericire, departe de aceste platitudini. Trecuta prin creuzetul fecund al teatrului romanesc traditional, piesa romanilor din Auckland s-a intrecut in a reda o atmosfera patriarhala, plina de barfe insolite si mici tragedii provinciale, cum nu am mai vazut de cand am vizionat ultima oara, acum multi ani de zile, superbul film al lui Iulian Mihu, ‘‘Felix si Otilia”. Exact ca in povestea lui Calinescu, atmosfera din jurul personajelor este totul. Intriga tesuta in jurul lui Chiriac Lefterescu (interpretat exceptional de Pucu Rosu), alimenteaza in mod inepuizabil discutiile interminabile ce se isca in saloanele umbroase ale mosiei unei doamne cochete din inalta societate provinciala, o Gina Ionescu (Dana Gascu), secondata magistral de o Virginia Ispitescu de zile mari (Laura Iugan).”

Intelect: ‘Zoo. Razi ca prostul’ de Stelian Tanase

“Pune mainile in sold si rade tare, ii tremura falcile si burdihanul. Ce om vesel, aceste naturi care au simtul umorului sunt foarte rare. De obicei in jur sunt oameni gravi, posomorati, preocupati de facturi. Preocupati de un sef abuziv, de un parinte bolnav, de un copil care nu are ce ii trebuie. Dar uite ca asta rade din toata inima, bravo lui. E foarte predispus sa rada cu gura pana la urechi, sa-ti arate dantura verzuie si sa hohoteasca. Se distreaza de minune pe seama ta. Motivul – sa zicem ca ai cazut pe o banana si ti-ai rupt noada. Rade de nu mai poate.”

Intelect: ‘Gura nu mai bate fundul sau cand gura vorbeste si mintea tace’ de Liviu Antonesei

“Ca si prietenul si colegul de blogareala Dorin Tudoran, cred si eu ca apelul pentru stoparea degradarii limbajului presei este legitim si binevenit. Din pacate, nici eu nu-l pot semna – si inca din doua motive. Nu este important numai ceea ce semnezi, ci si alaturi de cine semnezi. Cand mai multe zeci de semnatari din cei vreo 500 protesteaza alaturi de
oameni motivati sa o faca, un protest destinat practicilor de care ei insisi uzeaza cu aplomb, ceva nu este in regula. Cand alte cateva zeci s-au distins mai ales prin ducerea discursului encomiastic “pe noi culmi de progres si civilizatie”, depasindu-i pana si pe campionii absoluti de pe vremea Ceaushimei, Paunescu & Vadim, iarasi lucrurile nu sunt ok.”

Intelect: ‘Fenomenul istoric, reversibil sau ireversibil?’ de Vavila Popovici

“ Proverbele sunt vorbe pline de intelepciune. Ele provin din experienta vietii celor care au existat inaintea noastra si a caror existenta s-a inscris in istoria acestei lumi. „Un nebun arunca o piatra si zece intelepti se chinuiesc s-o scoata”, este proverbul romanesc pe care-l aud tot mai des in ultima vreme. Chiar asa? Multor intelepti un singur nebun le poate da de furca? Cert este ca fiecare dintre noi simte dezordinea din jurul sau, libertatea fara de masura si de reper, disproportia covarsitoare intre cei bogati si cei saraci, mizeria morala care include vicii, pacate si atitudini provocatoare. Ordinea a lasat demult loc haosului, dar sa ajungem pana la o grava turbulenta – ea fiind una dintre manifestarile haosului – parca nu ne-am fi asteptat.”

Pinecota: Poezii semnate de Nicoara Nicolae Horia (Simplitate complicata), Ioan Iacob (Vis de februarie), Virgil Razesu (Limba romana), Iacob Cazacu (Inima), Irina Lucia Mihalca (In drumul umbrei), Adrian Botez (Iarna), Mihai Horga (Meditatie).

Istoria, cea mai frumoasa poveste: ‚Gheorghe Gheorghiu Dej’

„Atitudinea politica a lui Gheorghiu-Dej a fost ambivalenta. Daca in 1954 el hotara eliberarea a numerosi prizonieri politici, in acelasi an Securitatea organiza un nou val de arestari ale oponentilor regimului si de noi epurari. Multi dintre supravietuitorii acestui nou val de arestari au fost eliberati in 1964, cand Dej mai era inca in fruntea partidului si
statului. Un nou val de represiune a fost initiat dupa infrangerea de catre sovietici a revolutiei maghiare.”

Movie nights: ‚La taifas, dupa dealuri’ si ‚La taifas cu Roosevelt’ de Irina Margareta Nistor.

„Publicul romanesc a demonstrat ca pare mai interesat ca niciodata de subiectele autohtone, mai ales cand sunt impecabil redate in imagini in adevarate tablouri in miscare, la care deopotriva au lucrat, estetic vorbind, regizorul Cristian Mungiu si directorul de imagine, Oleg Mutu. Povestea celor doua fete orfane care-si gasesc mai mult sau mai putin refugiul la manastirea unde se ajunge la o exorcizare fatala, a fost mult comentata la stiri acum sapte ani si transformata intr-o carte de catre Tatiana Niculescu-Bran. Intre timp, Andrei Serban a facut si un spectacol inspirat de aceeasi cutremuratoare drama. Ceea ce va tulbura, insa, cu adevarat este tocmai pelicula care a incremenit si incitat Cannes-ul, de la care ”Dupa dealuri” a plecat incununat cu ‚Premiul pentru scenariu’ acordat lui Cristian Mungiu si cel pentru interpretare feminina la egalitate celor doua tinere pline de har: Cosmina Stratan si Cristina Fluture. Cred ca in egala masura ar fi meritat si Valeriu Andriuta, care i-a dat viata unei controversate fete bisericesti, pe care a conturat-o si mai intens decat imaginea fugitiva reala de la televizor.”

Movie nights: ‚Oravita-Anina. Semeringul banatean – Ben Todica’ de Cristi Dumitrache.

„Filmul realizat de Ben Todica ne prezinta cel mai pitoresc loc din Romania – Summeringul Banatean. Numai ca de asta data e netezit de cele zece porunci, din iad si pana in rai, din nastere in moarte, din binecuvantare in pacat. E unul dintre cele mai
mari monumente ale Romaniei nevalorificat si lasat in paragina.”

Pinecota: ‚Barbatii adevarati se transforma in neveste’ de Simona Catrina

„Femeile vor neaparat sa aiba alaturi barbati de rasa pura, curajosi, puternici, duri. Totusi, nimic n-o enerveaza mai tare pe o soata decat un sot vanjos caruia nu-i place filmul ‚Nopti albe in Seattle’. Vrem barbati care pot desface orice capac de borcan (uneori, chiar si in sensul acelor de ceasornic), dar care sa ne mangaie ca o aripa de fluture. Care infig briceagul in serpii veninosi, dar care pupa zambila, inainte de a o darui. Va trebui ca noi, femeile, sa alcatuim un comitet si sa ne hotaram, odata pentru totdeauna, ce vrem de la sotii nostri: sa fie eroii care caftesc un bar intreg ca sa apere onoarea noastra si clondirul cu trei kile de mastica? Sau sa fie niste surori pe care (unele dintre noi) nu le-am avut si pe care le-am asteptat toata viata? Femeile se indragostesc de baietii rai, dar vor sa se marite cu baietii buni, am mai spus asta (iar daca n-am spus-o, o repet, vorba lui nenea Iancu).”

Secante romanesti: ‚Cartier: regele bijuteriilor, bijutierul regilor’ de Adrian Irvin Rozei

„Intre 4 decembrie 2013 si 16 februarie 2014, Salonul de onoare de la ‘Grand Palais’ din Paris prezenta expozitia intitulata: ‘Cartier: Le Style et l’Histoire’. Nu mai este nevoie sa amintim ca firma Cartier este cea mai celebra casa specializata in creatia, fabricarea sau comercializarea bijuteriilor artistice de mare pret, precum si de punerea in valoare a celor mai celebre pietre pretioase din istoria artei bijutierilor. Poate ca de aceea, timp de doua luni, cozi interminabile se formau de dimineata, inca de la ora deschiderii, pana in momentul inchiderii nocturnelor, la ora 22. Si in prima luna nocturnele aveau loc patru zile pe saptamana, iar in timpul vacantelor de Craciun, chiar de sase ori pe saptamana!”

Petrovai: Partea a saptea a ‚Cvintetului Megapoemic’ si ‚14 pilule, fara efecte secundare’ de George Petrovai

„Mincinosul de jos minte pentru a putea exista, mincinosul de sus exista pentru a putea minti; Din om tupeul face-un mincinos, ce-n timp prin zel va fi faimos; Oricat ar fi de mic un infinit, nu-si pierde-al sau nemarginit; Ca-i mic un infinit sau ca e mare, de logica-i la-aceeasi departare.”

Que pasa?: ‚Si zilnic ne uitam la stiri’ de Gabriela Calutiu Sonnenberg

„Ma uit la stiri de pe Maidan si-mi revine in minte filmul acelor zile incendiare de decembrie. De ce se spune scenariu? O fi fost! Dar noi, ”pionii” eram, totusi imprevizibili, nu ne produceam decat la comanda propriei noastre constiinte. Libertatea, probabil iluzorie, era. Indiscutabil! Sosise vacanta de Craciun si normal ar fi fost sa ne aciuam pe la casele noastre parintesti, asa cum facusem si in anii anteriori. Dar ne calarea un dracusor care ne ademenea sa ramanem in capitala. Se simtea, literalmente, in aer, ca se pregateste ceva nou. Eram electrizati. Au urmat protestele studentesti, efervescenta unui nou inceput, sperantele si dezamagirile. Din nou ni se spulberau idealurile, dar macar de data asta merita efortul rasturnarii complete a ordinii firesti: eram liberi. O groaza de chipuri si de specimene noi se perindau cu viteza ametitoare prin vietile noastre zdruncinate, in care nimic nu mai era cum a fost. Nici programa de la facultate, nici profesorii dezirabili si cu atat mai putin cei compromisi.”

Va dorim lectura placuta si va reamintim ca revista noastra se distribuie gratuit tuturor doritorilor din lumea intreaga (email: romanianpages@yahoo.co.nz)!

Adina si Cristi Dumitrache

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA
ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND

Auckland, New Zealand
romanianpages@yahoo.co.nz

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s