Pe Drumurile Artei

ID-100108343

Cand ma gandesc la cele saptezeci si trei de Primaveri, cand dupa tot atatea ierni friguroase, reinviau florile campiilor, padurile muntilor, dezghetul apelor ce-si urmau drumul lor cel vesnic, simteam cum reinvia odata cu acestea si sufletul din mine.

Cat de frumoase sunt toate cele zidite si create de Dumnezeu, caci toate au viata.

Omul, aceasta creatie superioara a primit infinite haruri si daruri prin care sa evolueze, si a mai primit acea libertate de duh de la insusi Divinul Creator.  Dar, nu fara responsabilitatea faptelor, deoarece prin acestea ne creiem zi de zi, ceea ce se cheama binele si raul din viata noastra.  Intr-un cuvant, de ce sa nu facem binele, cand iata cum trec

Primaverile vietii noastre omenesti.

Aceasta carte  intitulata sugestiv Pe drumurile artei, probabil si cea de incheiere, incerc sa o concep a fi mai mult una autobiografica, o reculegere sufleteasca pentru a o lasa nepotilor si stranepotilor mei, si bineinteles tuturor celor ce vor avea dragul sa o citeasca.

Prima mea carte a fost o placheta de versuri, intitulata “Florile Crisurilor”, publicata la anii 1991, la Editura “Imprimeria de Vest” – Oradea.  Aduc si azi multumiri vrednicului prof.dr. Sabin Burca, pe acea vreme presedintele Societatii Ecologice din Bihor, pentru prezentarea manuscriptului meu acestei edituri.

Urmara apoi publicarea a inca doua carti de versuri “Cantarea Primaverii” si “Versuri de durere”(Verses of pain), carte bilingva romana-engleza, scoase la Editura “Mihai Eminescu”-Oradea, 1995, redactor-sef fiind eruditul carturar prof. dr. Constantin Malinas.  Dumnezeu sa-l odihneasca acolo in lumea Dreptilor.  Multe din poeziile plachetei “Florile Crisurilor” au fost reluate in aceste editii noi.  Lung si frumos mi s-a parut mie a fi acest drum al creatiei mele literare!

DSC02942

Mi-am vizitat locurile natale la anii 1991 si 2001.  De fiecare data, cu mult dor si drag mi-am vizitat satul natal Gepiu, unde m-am nascut la 25 Decembrie, 1940.  Din aceasta localitate imi este si nevasta Florica, azi mama a trei fete, Elena, Tincuta, Otilia, casatorite si ele, traind la casele lor in Australia.  Am fost bucuros sa-mi revad pe batranul meu tata, care apucase varsta de 96 de ani, fratele Gheorghie, verisorii, nepotii.  Mama mea Catita a plecat de mult la ceruri.  Reintalnindu-mi consatenii mei, dintre care unii ma uitasera, dar, ne-am amintit unii de altii duminicile la Biserica satului, unde preotul Ion Spatar la frumoasele liturghii vorbea patrunzator despre Hristos si folosinta iubirii intre oameni.  Am vizitat Scoala Generala din sat, unde  am invatat si eu a scrie si a citi.  M-am oprit in mijlocul curtii scolii adunandu-mi amintirile copilariei.  Ce frumoase dar si grele momente sunt acestea!

La un moment dat mi-a tresarit inima, m-am apropiat sa ating cu degetele mainilor mele ferestrele de la coridoarele dinspre interiorul curtii, pe care le-am construit eu, in urma cu peste cincizeci de ani, cand directorul scolii era dl.Pantea Toma, iar eu terminasem Scoala de Meserii la Beius.  Am simtit ceva cald pe obraji, erau lacrimi adevarate. Le-am sters repede cu maneca hainei sa nu ma observe cei din jur, caci nu eram singur.  La Oradea aveam casa mea si a familiei mele, proprietate personala cumparata pe vremea cand eram maistru la fabrica de mobila “Alfa”-Oradea;  era pe Aleea Calinului, la Nr.1, Sc.A, apt.13, Iosia.  Nu am facut nici un demers, eram prea comod, dar nu neinspirat, a-mi pierde ani buni din viata, cu maldare de dosare si bani aiurea.  Am vizitat Beiusul, si mai ales localitatea Holod, locul unde la 1841 se nastea Iosif Vulcan.  Aici am fost bine primit, iar la Biserica din localitate preotul ortodox  Alexandru Igna ne-a primit cu multa iubire.  Ne cunosteam fiind de fapt consateni.  Acum Pr.Alexandru Igna isi doarme somnul fericit, inmormantat in curtea bisericii pe care a servit-o cu credinta.  Nu stiu cand o sa mai am fericirea sa vizitez tara, dar traiesc cu speranta sa mai facem o vizita impreuna cu nevasta-mea. Fiicele deja insista.

Urmara in toti acesti ani viitori publicarea mai multor carti, scoase la Editura “Cuget Romanesc”-Malovat, editor Pr.prof.dr.Al.Stanciulescu Barda, cartile: “Scrieri in proza”vol.I,II, in perioada anilor 2006-2007.  Am scos intre timp o carte de “TEATRU” cuprinzand doua piese comice: “Mitrea Sucitu si mireasa”, “Limbuta Strugurel pe post de director”.  Urmara cartile, “Buna ziua, bade Ioane”, si “Frunze de toamna aurie”, in perioada anilor 2009-20010.  Am publicat in revistele : ARP-Bucuresti, Contraatac-Adjud, Familia Romana-Baia Mare, in reviste si ziare oradene – Crisana, Jurnal-Bihorean, Crisana-Plus, Povestea vorbei, Confederatia EMINESCU – Oradea; Cele Trei Crisuri – Oradea, apoi la Suflet Nou-Comlosu Mare, CETATEA culturala-Cluj-Napoca, Curierul, Romania literara, iar mai recent la frumoasa revista virtuala “Melidonium”-Roman.

Desigur, creatiile mele literare si-au gasit editare si in publicatiile australiene, fiindca acordam respect pentru aceasta noua tara si noua cultura in care intrasem. Spre exemplu la

P.E.N-Australia-Sydney Centre, unde eram si membru, in a carei publicatie, “Quarterly” mi

s-a publicat poezia “Cetatea de foc a Port Kemblei”(Port Kembla’s fire fortress), de fapt era vorba despre otelariile la care munceam.  Devenisem membru la “The Australian Society of Authors”-Sydney, in anii 1989, tocmai de 1Septembrie prima zi de primavara australiana, publicandu-mi cartea “The Romanian Life”, o antologie cu scrierile unor scriitori clasici romani.  Ulterior la S.C.W.C – Wollongong(South Coast Wiriter’Centre) din orasul in care traiesc si azi, si de unde am ajuns si la varsta pensionarii.  Directiunea Societatii mi-a oferit ceea ce nu asi fi vizat niciodata, onoarea de “Life Member”(Membru pe viata) al acestei Societati literare, cu urmatorul inscris:

IOAN MICLAU

FOR HIS CONTRIBUTION TO THE LITERARY LIFE OF THE SOUTH COAST REGION AND IS PLEASED TO AKNOWLEDGE HIM AS A LIFE MEMBER

 

Am fost onorat cu Diplome de la mai multe institutii romanesti, inclusiv de la Ministerul Culturii Romane, unele vor fi reproduse in aceasta carte.

Am publicat in reviste australiene romanesti cum sunt: “Spirit Romanesc”-Sydney, Romanul Australian –Melbourne, la Postul de Radio Romanesc 3zzz-Melbourne, directorul si artistul de mare suflet romanesc dl.Ben Todica a transmis pe calea undelor multe din versurile mele.

Local, in revista “Voice of Cringila”, in publicatia Kembla News, scoasa de Steelworks Port Kembla.  Am adunat si o mica biblioteca de familie pe care am numit-o cu drag din suflet si constiinta “Mihai Eminescu”, la anii 1996, din care imprumuta romanii doritori de o carte romaneasca.  Am deschis si o revista de arta si cultura intitulata “Iosif Vulcan”, 1997, pe care am editat-o timp de zece ani, incetand a mai parea pe hartie in anii 2007, continuand pe virtual sub umbrela A.R.P (Asociatia Romana Pentru Patrimoniu), Bucuresti, fondator Artur Silvestri. Cate or mai fi prin revistele romanesti de pretutindeni, stie numai Dumnezeu!

Acum, ma prezint cu aceasta noua carte “Pe drumurile artei” , Editurii “Cuget Romanesc”-Barda, cu gandul bun de a nu ma desparti de vechea Editura pe care am respectat-o intotdeauna!

Doamne ajuta!

Autorul

IMG_2275

First Image Source: Free Digital Photos by Evgeni Dinev

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s