Titina Tene: Versuri

IZVORUL DIN TUGĂ
Când cântă guguştiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.

Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni şi vor bea apă
şi noi vom sta sub salcia pletoasă…

De pe ştergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălţa o rugă,
mâncam, cu poftă , ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.

Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana creşte din belşug.

Şi dacă aş putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc aşa mâncare simplă
dau toate bunătăţile de acum!

Imbătrânesc părinţii…

Imbătrânesc părinţii lângă noi,
fiind ocupaţi nu prea îi luăm în seamă
şi uite aşa, trecând, zi după zi,
viaţa lor, întruna, se destramă.

Ii mai chemăm, din când în când,
ca să-njrijească de ai noştri fii,
dar şi atunci rămân tot singuri,
căci suntem invitaţi la sindrofii.

Şi nu putem găsi un pic de timp,
printre atâtea întâmplări banale,
ca să ne întâlnim măcar un ceas,
să stăm cu dânşi la taclale.

Şi atunci când nu vor mai fi,
iar îngeru-i va duce sub aripă,
am da orice ca să-i putem vedea
şi dorul să ne treacă pentru o clipă.

Titina Nica Ţene

15 ocombrie 2011

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s